Carrie, de unde a inceput totul-Stephen King

“Carrie” este un roman care initial a fost acceptat doar de cosul de gunoi, respins de numeroase edituri iar posibilitatea de a se afla in mainile noastre este datorita sotiei scriitorului care a recuperat materialul, neindoindu-se de talentul lui, l-a convins sa il modifice si sa-l extinda. Initial Carrie a pornit de la o povestire de trei pagini. Este un caz tipic in problema de publicare, cate alte romane bune si radicale au intampinat aceasta bariera din partea editurilor? dar in cazul lui Stephen King rezultatul a fost unul de exceptie atat pentru edituri, dar mai ales pentru cititori. Dupa cum primul sau editor a declarat despre carte: ‘‘Carrie a fost primul roman al unui scriitor avea sa transforme cele mai atroce cosmaruri ale cititorilor in visuri de aur pentru editorii sai’’, astfel ajungand unul din cei mai de seama autori din America, cu numeroase romane si povestiri.

Aceasta carte a ajuns, destul de tarziu in vizorul meu, recunosc nu pentru ca nu prefer scrierile lui Stephen King, Apocalipsa lui este una dintre cartile din top 5 personal, apoi este Shining, Turnul Intunecat, fiecare avand o idee de ansamblu precisa ca un mozaic arab. Cand a ajuns in cele din urma in fotoliul de lectura, un soc. Un soc bun, ce demult nu m-a mai vizitat in acest mod placut. Regele a reusit pentru prima oara sa cantareasca atent ingredientele unei retete, ce multi pasionati ai scrisului nu calibreaza corect pentru a obtine o gustare apetisanta. Cu o reusita pe deplin recunoscuta, a scos din cuptorul creativitatii o constructie literara remarcabila prin continut, inteligenta, intriga bizara si ceva ce reflecta o societate. Un autor bun indeplineste doua lucruri, in primul rand ideea lui inovatoare si in ultimul rand modul cum spune acea idee in scris, traducerea ei in cuvinte. Mie desosebit imi este din ea, tema camuflata frumos, necesitatea de a fi langa cineva, sa fii acceptat si iubit si de aici tot calvarul prin care protagonista adolescenta este nevoit sa inoate.

O drama porneste din lipsa sau pierdere, in acelasi fel este construit si romanul-nuvela Carrie, iti aminteste de o tragedie greca, personajul Carrie ajungand un arhetip pentru fiinta umana izolata in ea si fata de exteriorul ostil. Nicand prin asa putine pagini nu au fost spuse asa de multe. Carrieta White, pe numele complet, o adolescenta ce nu poate fi invidiata de nimeni, retrasa si introvertita din fire, cu o copilarie ce s-ar putea insera cu usurinta in Purgatoriul lui Dante, indura rautatile cu iz de persecutie a colegilor de clasa. Pentru ea scoala devine o sala cu multe camere, fiecare o tortura cu orar fix, din care nu poate scapa. Daca nu este deja suficient, este si victima mamei sale fanatice, o femeie cu simtul violentei mai dezvoltat decat simtirea materna. O data cu umilinta la apogeu si pierderea in izolare, in carcera adanca a ei descopera o mostenire de familie ce o va metamorfoza intr-o furie a modernitatii. Mostenirea sub forma telekineziei o va ajuta sa obtina satisfactie de pe urma razbunarii asupra celor care au umilit-o si maltratat-o, vor fi aruncati, zdrobiti si incendiati. In final este o carte ce va va ocupa mainile si ochii pentru putin timp, dar mintea pentru o durata lunga. Pofta la lectura.

Sursa: