John Joseph Adams - Taramurile pustiite. Povesti ale apocalipsei

SF-ului isi aduc contributia la sfarsitul lumii.

Antologia lui J.J. Adams captiveaza incepand de la coperta. Nu neaparat de la grafica ci de la numele pe care reuseste sa le stranga. O carte care insumeaza nume ca Stephen King, Orson Scott Card, George R.R. Martin, Jack McDevitt (Exploratorul, Ed. Nemira 2008), Cory Doctorow (Little Brother, Ed. Nemira 2010), Gene Wolfe (Cartea Soarelui Nou) sau Paolo Bacigalupi (The Windup Girl) alaturi de alte nume interesante ale genului, nu poate sa fie decat o enciclopedie de povestiri ce arata cat de mult s-a impus SF-ul in literatura universala si cat de divers si complex este de fapt acest gen literar.

Nici o povestire nu seamana cu cealalata insa toate roiesc in jurul apocalipsei petrecute in diverse feluri, fie ca actiunea are loc inainte, in timpul, dupa sau foarte mult dupa aceasta.

Iata o scurta prezentare a catorva povestiri ce nu trebuiesc ratate de niciun pasionat de science fiction, cu completarea ca nici celelalte nenominalizate aici nu sunt de ignorat.

Stephen King – SFARSITUL TUTUROR PROBLEMELOR (nominalizata la World Fantasy Award 1986).
Maestrul nu se dezminte si arata o mostra de tehnica literara incredibila. In afara de tema clasica a povestirii ,una aparent banala (cand un experiment o ia razna), povestirea ne vrajeste prin stilul abordarii ei. Scrisa la persoana I povestirea ne pune in pielea propriului nostru personaj, care citeste un “testament” lasat urmasilor de unul dintre cei apropiati celui raspunzator de aducerea apocalipsei.

Scriitorul si personajul principal (insusi de cariera scriitor) este pe moarte, insa prefera ca in ultimele momente de viata sa lase in scris (desi nu ar mai avea cine sa citeasca) felul in care s-au produs intamplarile ce au dus la situatia dramatica in care se afla omenirea. In sirul evenimentelor presara intamplari comice si de natura familiala si isi exprima unele regrete si sentimente intr-o spovedanie publica. Finalul este unul savuros care ma face sa ii acord niste laude sincere traducatorului.

Paolo Bacigalupi – OAMENI DE NISIP SI ZGURA (nominalizata la Hugo si Nebula 2004).
Plasata in viitorul indepartat, cu personaje abia recogniscibile ca oameni, povestirea examineaza si comenteaza umanitatea situata intr-un mediu profund viciat de radiatii si substante radioactive. Povestirea debordeaza de bizar si abstract, iar personajele, niste oameni ce-au suferit transformari drastice, se afla intr-o explorare a sentimentelor de iubire si afectiune intr-o lume profund tehnologizata si lipsita de repere sufletesti. Acestia au o intalnire de gradul 3 cu un caine (?) iar reactiile lor in relatia cu acesta sunt diferite si complexe.

Aceasta povestire m-a facut sa-mi doresc sa-l citesc mai mult pe Bacigalupi pentru ca in felul lui este un scriitor revolutionar.

George R.R. Martin – ADANCI, TOT MAI ADANCI TUNELURILE.
Una din povestirile mele preferate ale lui Martin din Regii Nisipurilor a fost In Casa Viermelui. Prezentarea intunericului si a senzatiilor prezente in astfel de catacombe ne poarta in cele mai tenebroase locuri subterane.

Adanci, tot mai adanci tunelurile, are aceeasi atmosfera ce fascineaza prin trairile interioare ale personajelor. O fiinta semi-umana pe care timpul a inzestrat-o cu modificari fizice si senzoriale, pentru a putea supravietui intunericului subteran, intra in contact cu niste oameni veniti de la suprafata, ce exploreaza aceste catacombe. Modul in care se percep unii pe ceilalti este redat remarcabil. Desi scopurile le sunt pasnice bariera de comunicare poate fi decisiva.

Cory Doctorow – CAND SYSADMINII CONDUCEAU LUMEA (Locus 2007)
Nuvela graviteaza in jurul unui sysadmin – administrator de sisteme computerizate – ce alaturi de alti sysadmini de pe tot mapamondul, este susrprins intr-un centru de retele operationale dupa ce o serie de dezastre pun capat civilizatiei. Aceste centre, acum devenite loc de refugiu, au fost proiectate sa reziste si unor calamitati nucleare asadar acestia raman singurii supravietuitori capabili sa comunice intre ei prin intermediul internetului. Este interesant de urmarit felul in care acestia se organizeaza si incearca sa mentina disciplina si unitatea intr-o lume in curs de disparitie. Punctele forte ale nuvelei le constituie elementele tehnice inserate de Doctorow, fost administrator de sistem el insusi. Din acest punct de vedere aceasta nuvela poate fi si una educativa.

Jerry Oltion – DUPA JUDECATA DE APOI
Cum ar fi ca ziua sfarsitului lumii sa te prinda altundeva? Despre aceste lucru este vorba in aceasta naratiune in care membrii echipajului unei nave interstelare se intorc pe Pamant pentru a afla ca inaltarea la ceruri s-a petrecut in lipsa lor. Simtindu-se lasati pe dinafara reactiile lor oscileaza de la umor, ironie si ignoranta pana la dezamagire sau obsesie, ajungandu-se la a face lucruri nebunesti pentru a atrage atentia Divinitatii.

Dale Bailey – SFARSITUL LUMII PE CARE O CUNOASTEM (finalista la premiul Nebula) este povestirea pe care as alege-o prima pentru a o reciti.
Fata de celelalte naratiuni, Bailey, aduce nou umorul. Stilul cald si haios al povestirii demn de Ion Creanga precum si personajul desprins parca din Caragiale sunt completate de pasaje ce prezinta momente de restriste ale omenirii. Dintre acestea aminteste unele de amploare globala precum ciuma bubonica din Europa secolului 14, atentatul de la World Trade Center sau cutremurul din Lisabona de la 1855 si altele de mai mica amploare incepand cu moartea a 146 de oameni de la fabrica de confectii Triangle din 1911 si terminand cu cea a lui Elvis Presley. Toate acestea sunt prezentate intr-o maniera amuzanta, intregind o povestire despre sfarsitul lumii care ne arata cum se desfasoara,de fapt, povestirile despre sfarsitul lumii.

Bailey trateaza cu umor acest subiect al apocalipsei prin intermediul personajului sau, un ins tipicar plin de tabieturi care isi gaseste alinarea in sticlele cu gin.

Povestirile ramase incununeaza perfect tematica apocalipsei si completeaza varietatea de stiluri si abordari.

Orson Scott Card prezinta latura sperantei prin divinitate in RECUPERARE.

Jonatham Lethem – CUM AM INTRAT IN ORAS SI CUM L-AM PARASIT, James Van – Pelt ULTIMA DINTRE FORMELE-O (nominalizata Nebula) si Neal Barret Jr. – GINNY SOLDURI-SUAVE SI CIRCUL EI ZBURATOR (nominalizata Hugo si Nebula) ne introduc in viata oraselor post-apocaliptice vaduvite de distractie sau manifestari artistice si intamplarile unor afaceristi ambulanti sau a unor simplii vizitatori prin acestea. Povestirile abunda de personaje sarguincios creionate ce reusesc sa incante prin duritate, infantilism, solidaritate sau erotism.

Catherine Wells ne prezinta in INGERII LUI ARTIE, lupta sociala dintr-o comunitate izolata napadita de violenta si sacrificiul personal pentru binele celorlalti, in timp ce Nancy Kress ne prezinta in INERTIA o altfel de comunite izolata, una afectata de o epidemie, si felul in care aceasta interactioneaza cu restul omenirii.

Elizabeth Bear – SI ADANCA MARE ALBASTRA o naratiune in care ne este prezentat drumul unei mesagere intr-o America pustie printr-o zona radioactive si capacitatea ei de-a supravietui precum si lupta interioara a acesteia atunci cand pe drum se intalneste cu un alt mesager, cel al infernului.

Carol Emshwiller aduce in UCIGASII aparitia neasteptata a unui barbat intr-o comunitate de femei.

David Grigg in UN CANTEC INAINTE DE APUS ne arata solitudinea unui pianist intr-o lume distrusa care nu mai apreciaza nimic din arta si cultura. In timp ce bandele devasteaza muzee si biblioteci, pianistul asista la propria apocalipsa, cea a universului sau artistic, si incearca sa lupte pentru asta.

Gene Wolfe – MUT. Doi copii intorsi acasa, gasesc locuinta goala dandu-si seama in timp ca restul oamenilor au disparut. Astfel sunt nevoiti sa uite de placerile copilariei si sa se maturizeze in graba.

Ceilalti scriitori partasi la aceasta antologie sunt: M. Rickert – PAINE SI BOMBE, Tobias S. Buckell – ASTEPTAND ZEFIRUL, Jack McDevitt – SA NU DISPERI, Richard Kadrey – NATURA MOARTA CU APOCALIPSA, Octavia Butler – SUNETELE VORBIRII (Hugo 1984) si John Langan cu EPISODUL SAPTE:ULTIMA REZISTENTA IMPOTRIVA HAITEI IN REGATUL FLORIILOR PURPURII.

De ce recomand aceasta antologologie? Va redau un paragraph scris de John Varley si citat la randul lui de catre John Joseph Adams in prefata carti:

“Toti iubim povestile post-bomba. Daca n-ar fi asa de ce ar exista atat de multe? Ne atrage ceva spre hecatombele acelea, spre ratacirea printr-o lume depopulata, scotocirea dupa cutii de conserve Campbell’s cu carne si fasole, apararea familiei impotriva jefuitorilor. Sigur ca este oribil, sigur ca plangem dupa toti oamenii care au murit. Insa o particica secreta din noi crede c-ar fi bine sa supravietuim, sa pornim de la-nceput.”

Sursa: